Conexiuni

O sursă de încredere

Tu cât de des duci la îndeplinire ceea ce îți propui?

”Voința reprezintă întreaga viața. Dacă ai  vrea să fii fericit, ai fi. Voința mută munții din loc. Voința este credința umană.” Alfred de Vigny

Există cel puțin un moment în viața noastră când ne facem promisiuni învăluite în ambițe, dorință, sau speranță. Promisiuni menite să ne schimbe pe noi. Să ne formeze o nouă perspectivă asupra vieții. Să ne aducă mai aproape de țelurile noastre. Să clădească din noi cea mai bună versiune a noastră. Odată concepute și întipărite în minte, aceste făgăduințe ar părea prioritatea noastră cea mai mare, însă doar pentru o scurtă perioadă, căci odată cu trecerea timpul tindem să ne îndepărtăm tot mai mult de îndeplinirea lor.

În această situație, apare evident, întrebarea de ce? De ce oare renunțăm la ceea ce ne propunem? De ce nu mai avem aceeași energie ca la început?  De ce nu mai suntem atât de entuziasmați să ne ducem planul la bun sfârșit?  De ce..? De ce..?

Sunt, indiscutabil, o mulțime de motive pentru care ne abandonăm intențiile. Fie conștietizăm efortul mult prea mare pe care trebuie să-l depunem și astlfel cedăm; Fie apar obiective mult mai urgente și necesare de îndeplinit, iar atunci facem compromisuri; fie ne blocăm în clișee comportamentale: autocritica excesivă, neînceredea în propriile forțe, stima de sine scăzută etc. Cu toate acestea, de cele mai multre ori ne retragem în mod benevol încă de la primii pași, fără să fi existat vreun motiv solid sau cel puțin plauzibil la bază.

Conștientizarea nereușitei este etapa în care simțim prezența vulnerabilității și mâhnirii, dar în același timp, nevoia acută de a găsi răspunsuri mulțumitoare este la fel de vie. Privind mai în detaliu toate aceste procese, constatăm că omitem câteva etape foarte importante de care ar trebui să ținem cont atunci când ne propunem să ne satisfacem o dorință, o nevoie

1. Un prim aspect ce nu trebuie trecut cu vederea este acela de a-ți seta obiective de viitor realiste. Uneori ne lasăm duși de val și ne facem planuri mult prea ambițioase, iar resursele noastre sunt insuficiente pentru a le materializa.

2.Stabilirea și segmentarea timpului avut la dispoziție pentru finalizarea obiectivului. Toate au un început și un sfârșit, de aceea este important ca perioada de incubare a eforturilor noastre să fie cât mai specifică. Așadar, ne decidem când începem ( exemplu: marți, peste o săptămână, într-o lună), cât va dura întregul proces, cât timp alocăm zilnic etc.

3.Cunoaște-ți limitele! Solicitarea fizică și psihică, nu este soluția ideală. Nu trebuie să forțăm lucrurile atunci când vedem că ne-am lovit de un obstacol, deoarece o să sfârșim prin a fi demotivați, iar de aici până la a renunța la absolut tot ce am clădit, nu mai este decât un pas.

4.Nu-ți uita niciodată scopul și pentru ce lupți! Ai înceredere în tine și amintește-ți că toate eforturile tale de acum, se vor reflecta în viața ta peste ani. Ai voință și nu-ți fie frică de necunoscut, învață din greșeli și fii dornic să explorezi.(Sursa foto: http://www.breakout-magazine.com/purpose-why-am-i-here/

  Iulia Bîcîilă

Comments are closed.

Subscribe to email feed

  • RSS
  • Facebook
  • Twitter

Twitter updates

No public Twitter messages.